Categorie:
Autor:
Cuvânt:
 

by goeteri

Am adesea sentimentul că pierd din mine
ce-i sunt,
nu fac nimic important
și știu și-mi vine
să urlu de necaz, mă-ncrunt,
dar sunt așa de ezitant
de neputință,
că niciun ajutor nu intervine,
iar rugămințile, cu sau fără de credință,
nu aduc niciun bine...
și se repetă, sau mai grav persist..

by goeteri

Aștept diabolic să se-ntâmple ceva grav,
ca pe un cutremur la înaltă scară, să pot să fiu și eu; firav
să renasc din cenușă, iar ordinea -ce-i strâmbă- existentă
să se prăvale-n praf, să guste -meritându-și oh, dementă-
tot greul ce-o s-o apese, ce l-a-nălțat pe-ascunse
din răuri de sudoare, di..

by goeteri

Înalță ochii către oglinda dimineții
să-l trezească din visul uitat
și nu face decât să-i crească dezamăgirea,
de copilul gândului...
Nu mai crede în propriul sărut Placebo,
în ”mens sana in corpore sano”;
nu există decât uzura, încă de la concepție
sau înainte...
... Bile de-un rulment uria..

by goeteri

Mă-nebunește gândul fugii pe elipsă
Să nu scap ca-n prăpastii în exterior de pistă
Că nu-s tribune, e negrul cel absolut și rece,
Acolo unde nu mai știi... Nimic nu se petrece!

E-un straniu ce m-apasă-n septembrie mereu,
La prima noapte ”freeze” de-un rece alizeu...
Și cad din mine frunze ce..

by goeteri

Mă tot surprind cu-aceeași întrebare;
Cât de tăcut ne e prietenul ce moare?...
Nici cel mai mic semn nu ne dă, cum că a fost!?...
Chiar să nu fim mai mult de-un viitor compost?

Parcă-i prea brusc inopinatul exit, straniu
De gol de la inertu’ cel revăd; cu-același craniu
Ce până ieri îmi tot ..

by goeteri

Trec zile, ani, o viață aproape
Și mai adânc mă pierd în comă...
Ultim vivant pân’ să mă-ngroape
Mocirla unei nații... Vomă!

Trăiesc ca toți din experiență
De malformații-n schistosomă;
Hidoase nașteri, competențe
Corupte de demenți... O vomă.

Atât de strâmbi rămân produșii
Ce-au ieri ș..

by goeteri

În principal (nu așa clar)

Bătrânel pe scăunel
Și bețivanul rege-n sat,
Bunică împletind tighel
Și versu-aproape înjurat,
Iubirea; ”Te iubesc,ooo, tu...”
Și proza lungă, poezie,
Ascunsul vid, lingușitu'
Și-un pic de snob, fie ce-o fie...
E siguranța-n interes
Și dansu-n horă făr' să doar..

by goeteri

Cui va rămâne sunetul ce-aud
Și cine va mai scrie ce-am cuvinte?
Și-atingerea cum va mai fi; nu nud,
Dacă nu sunt... și n-ar fi rece, ce fac azi fierbinte?

Cum or mai exista copaci și păsări
Dacă se pierd de-un nevăzut în plus...
Și cum se vor purta cămăși, alte mătăsuri,
Pantofi, sandale....

by goeteri

... cu bula fixată pe atlasul știutului
am început să mă rotesc pe axis,
profitând că am o bună susținere;
o coloană vertebrală,
adică... scurt, o șiră
de segmente puse unul peste altul,
o înșiruire bine cablată la realitate!
Un mănunchi!...
Sunt o fire, din fire!
Și-așa-ș fi întru' totul;
..

by goeteri

... deci se-nmulțește zilnic infinitate,
nu mai e niciun final
când deja sunt două sute de mii, de mii de miliarde de stele adunate,
din o sută de mii, de mii de miliarde de galaxii
-dublul tuturor boabelor de nisip de pe Terra-
și nu mă mai pot strânge cerc! Sunt din nou iar imaterial;
nimic ..

Pagini: Prima pagina Inapoi 1 2 3 4 5 Inainte Ultima pagina



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante