Responde con otra poesía Votar!
Mă-nebunește gândul fugii pe elipsă
Să nu scap ca-n prăpastii în exterior de pistă
Că nu-s tribune, e negrul cel absolut și rece,
Acolo unde nu mai știi... Nimic nu se petrece!
E-un straniu ce m-apasă-n septembrie mereu,
La prima noapte ”freeze” de-un rece alizeu...
Și cad din mine frunze ce-or putrezi orfane
De pom cald ce-am dat fructe din cupe diafane.
Mă duc spre-un alt cules de trudă zămislită
Mereu, neîncetat înscursă în stoc, ispită
De trecere-n spre frig ce-ngheață poate veșnic...
Și nu se-ntoarce!? Astrul e meteorul... sfeșnic?!?
Și nici rotiri nu-s multe, noroc de-s cam optzeci,
Ce poți în alergare să numeri, să petreci...
Și chiar de nu lași timp elipsei reci să cearnă
Tot riști să nu te-ntorci la cald... Din rece iarnă!...
Oare ce-i ce-au sfârșit cursă, pat o să ne aștearnă?!?...
02.09.2011
Fecha de publicación 06/04/2013 | Vistas: 3007