România... a devenit nebună,
că e condusă de nepricepuți,
ce au în cap mare lacună,
iar noi stăm să fi jerfiți.
România... a devenit nebună,
pentru o vreme viitoare,
căci deja are cangrenă,
chiar în clasa conducătoare.
România... a devenit nebună,
de când e condusă de mafioți,
pe care-..
Să le spun la unii... oameni,
Mi-aș bate joc de cuvânt,
Când sunt niște animale,
Ce distrug tot ce ating.
Să le spun la unii... oameni,
Aș lua o mare plasă,
Când le spun și nu-nțeleg,
Ceea ce mie îmi pasă.
Să le spun la unii... oameni,
Ca pe unii ce îi cunosc,
Și orice eu lor le-aș spu..
M-a privit cu ochii duși de dimineață,
Cu orbitele adâncite fără lustru,
Șezând mai trist decât tristețea hoață,
Ce adesea-i trădătoare... Iar îl mustru?!
Era mai mic, mult, de ce este,
Se cocârjind cu burta-i albă, suptă,
Întrebător, parcă mi-ar spune o poveste,
Dar n-aveam timp de viața-i..
O întrevăd din sunet, se repetând în ecou
Croa, croa... pe gri noros, de cer de plumb, pustiu,
În balans de-o acoladă pătând uni tablou
De-un negru pur, de-un straniu, reamintind sicriu.
E doar alarma-n ”single”, ce se-nmulțește-n sute,
Ce-acoperă văzduh și auzul tot îl umple
Se coborând pe ..
Se-adună râu de-aluviuni în estuar
Și de-un picior se șchioapătă o scoică
Orbită de nisipu-n mâlul planetar...
Se trage-n carapace, ca-ntre sâni o doică.
Își avalează sarea mărilor ajunse,
Se ascunde de prea multă lumină
Ce-o mistuie-n ea însăși, valve nepătrunse;
Un glob pe-un fir de praf,..
Vaca
Tot pe valuri... călătoare,
A plecat departe-n... zare,
Cum seara un nor... dispare,
În noapte... ascuns de soare.
Tot așa pe o... cărare,
A plecat o... pețitoare,
Ca o pasăre... călătoare,
Zburând ca o... vrăjitoare.
Și-n ai ei... disperare,
Din orgoliu sau... uitare,
Plânge cu... ner..
Ce liniște-i când doarme un cățeluș
Înghemuit, topit... Cum se scufundă
În moale somn al corpului de pluș,
Cu tresăriri ce-i mișcă guleraș cu fundă.
E parcă numai cap și-un pântece rotund,
Căci labele-i sunt doar firave mreje,
Chircite lângă trupu-i și le acolând
Spre umed bot, ce-n păr îi ..
Am, se pare, certitudinea, ce de mult mă încerca, a priorității existenței lumii,
căci -cum de obicei am totul învățat de la sinceritatea animalelor-
când e vorba de rut, se uită de orice; de conținutul oalelor,
de gerul uscat, de mângâieri... rămâne sălbaticul, unicul, strigătul lunii!
De und..
Pisicuță, pisicuș,
Ochi rotunzi pe boț de pluș,
M-ai trezit din vis azi noapte
Să te-mbrac și să-ți dau lapte,
Să-ți pun roz lesa de fundă,
Să te plimb cât noaptea lungă...
Mâine ziua s-o dormi toată,
Iar eu, noaptea... altădată!
07.02.2012