Când ajungem aproape de final,
ne uităm cum timpul repede-a trecut,
de parcă s-a dus ca apa pe un canal,
de mai cerem vieții zile cu împrumut.

Abia când vedem cum îmbătrânim,
începem ca timpului să îi dăm valoare,
și am mai vrea încă tineri să mai fim,
în această viață scurtă și trecătoare...

Ps: dedicată cadrelor de la secția oncologie al spitalului Mavromati

Îmi simt trupul cum mă doare tot,
în orice minut și ora din zi…
și nu găsesc nici un antidot,
să scap de durere fără a mai suferi.

Nici la medici nu le este prea ușor,
cu atâtea multe alte cazuri pe cap,
chiar dacă asis..

Am fost un prinț dar și cerșetor,
că mi-am dorit să fiu un om cinstit,
chiar dacă n-am fost să fiu actor,
niciodată cu viața nu am glumit.

De rău și bine le-am scris în poezie,
iar de le vindeam tot eram falit,
că viața mea a fost o lungă nebunie,
parte să nu am de cei ce i-am iubit...

Sunt prea mulți plecați prin lume,
și care vin din când în când prin sat,
să vadă care mai trăiesc dintre rude,
și câtă “avere” au și ei de luat.

Am ajuns să trăim așa vremuri triste,
de când avem jigodii în loc de conducatori,
că România pe hartă să nu mai existe,
decât arareori la ..

De câte ori mă trezesc dimineaţa,
știu că am de la destin cadou,
pentru că e o mică loterie viața,
și mai fragila decât un bibelou.

N-aș vrea de nimeni să fiu judecat,
de cei ce nu au viața deloc încurcată,
că probabil sunt oameni fără de păcat,
căci n-au greșit vieții niciodată.

..

Dragă om, pe zi ce trece,
Ești mai trist, mai ostenit !
Ai privirea tot mai rece,
Pasul tot mai chinuit !

Stai cu orele pe bancă,
Într-un colț de parc, retras,
Așteptând să treacă timpul,
Timpul ce ți-a mai rămas !

Te-ai ales din tinerețe,
Doar cu goana după vânt !
Și acum...regreți tr..

Alt loc mai minunat nu este,
ca pe patul tău de acasă când ești,
când poți citi de pe pereți o poveste,
de când lumea ai vrut să cucerești.

De câte ori revii din nou acasă,
unele lucruri îți vor părea tot mai mici,
dar o simți că e la fel de frumoasă,
chiar dacă e făcută din lut și ..

Consolarea nu e o scuză…

Nu mi-e rușine să vă cer iertare,
că de multe ori chiar v-am mințit,
și nu v-am spus de ce mă doare,
sufletul meu… la cât e de chinuit.

De multe ori v-am spus pe jumătate,
chiar dacă eu trăiam zilnic un coșmar,
că nu puteam spune adevărata realitate,
să nu v..

Ce minunat era locul în care,
unde mama mea m-a nascut,
lângă șura plina cu fân și paie,
și unde vreo 15 ani mi-am petrecut.

Era pe sub coroana unui nuc,
unde bunica cu basma pe frunte,
avea grijă ca la baltă să nu mă duc,
chiar dacă din scânduri era o punte.

Erau acolo pentru găi..

Am strâns în suflet durere și umilire,
și multe altele momente neplăcute,
o colecție pentru a mă răpune…
ce astăzi au devenit trăiri trecute.

Am strâns din dinți cât am trăit,
că viața n-avea timp să mă răsfețe,
ci din contră cu necazuri m-a acoperit,
că ea nu știe nimic despre polit..