Scriu... pentru acei oameni care,
înțeleg tot ce vreau să spun,
și sfaturile le pun în aplicare,
pentru a avea un suflet bun.
Pentru unii e greu a înțelege,
cum e să ai o inimă curată,
că prin a lor nu circulă sânge,
ci doar o apă un pic colorată.
Scriu... pentru cei ce suflet au,
și nu..
De ce cad toamna din pomii frunzele..?
când vremea devine un pic mai rece,
și nu doar una... ci cu toatele...
nu doar din pomi... ci și din ghivece.
De unde știu ele că toamna vine..?
că nu au în clorofilă nici un calendar,
sau poate că mult rece nu le convine,
și rolul lor pe ramuri nu e n..
Privim pe oameni... apoi îi judecăm,
de toate cele ce nouă ne lipsesc,
că de acest nărav nu ne vindecăm,
și nu înțeleg deloc la ne folosesc..?
E un rău ce le dă la unii putere,
de a le scotoci viața pe îndelete..?
sau doresc să vădă-n urma lor durere,
de câte ori îi pun pe alții la perete....
Nici nu am băgat de seamă,
cât de repede am ajuns bunic,
că parcă ieri îmi spunea mama,
„mănâncă tot s-ajungi voinic”
Doar că anii repede-au trecut,
și ca și mama le spun povești,
la nepoțeii cu care seara discut,
cum e lângă părinți să crești.
Parcă mai ieri eram și eu copil,
dar azi t..
Ce tristă-i toamna asta mamă,
că nu pot veni ca să îți spun,
cum viața mi-a făcut o rană...
tot intoxicându-mă cu tutun.
Abia aștept să vin iar la tine,
să mă iei în brațe și să plâng,
că lângă tine nu mă pot abține,
de câte ori cu mâna te ating.
Tu m-ai născut şi m-ai crescut,
în atâte..
Spune-mi oare ce să fac..?
când simt trupul cum îmi geme,
cum să fac să nu displac,
la cei dragi inimii mele..!
Spune-mi tu... omule bun...
în cât mai simple cuvinte,
să fiu calm și să mă supun,
sau să gândesc ca un părinte..?
Spune-mi oare ce ai face,
dacă ar fi să fi în locul meu,
ai..
Mă lupt și dau și din coate...
pentru a reuși la ce am în gând,
de mă trezesc în miez de noapte,
pe ici-colo planurile modificând.
Că nimic nu pot realiza în viață,
dacă aștept să apară de nicăieri,
pe masă la o cafea de dimineață,
așa cum curg banii la „boieri”
Poate așa îmi este scris ..
Se schimbă-n calendar iarăși anotimpul,
iar nopțile vor fi tot mai lungi,
să avem cum să ne refacem trupul,
pe care îl doare oriunde îl atingi.
Unul după altul toate trec în grabă,
și odată cu ele... ne trecem și noi,
de stai la palat sau într-o cocioabă,
nici un anotimp nu mai revine înapo..
Pe strada mea e o liniște totală,
că lumea e obosită de peste zi,
iar eu stau la geam cu o țigară,
privind în gol până se va trezi.
Doar timpul trece și număr anii,
prin câți din ei am trăit din greu,
muncind cot la cot cu veteranii,
pentru cei de acasă să câștig un leu.
Încă de tânăr..
Viața trece și nu mă-ntreabă,
dacă vreau s-ajung bătrân,
și-mi tot dă câte o povară,
de nu pot respira de un plămân.
Din ce simt ei nici că-i pasă,
că n-aș vrea să îmbătrânesc,
când pe suflet mă tot apasă,
de nici nu pot să mă odihnesc.
Viața trece ușor pe nesimțite,
ca-n fiecare să mor..
Pagini: Prima pagina Inapoi 8 9 10 11 12 13 14 .. 664 Inainte Ultima pagina