Nu te mai schimba la față,
că nu-ți cer nimic să-mi dai,
decât mult succes în viață,
să te bucuri de ce ai...!
Nasul să nu-l mai ții sus,
chiar de nu-i așa de mare,
că din ce eu ți-am compus,
de fericire se și moare...!
Ce am trăit... e recuzită,
și s-a pierdut în trecut,
c-așa ești tu..
Te-aș iubi dar nu-mi dai voie,
de când ochii mi i-ai orbit,
că ești ca frunza de aloie,
un balsam desăvârșit.
Ia-mi povara ce mă apasă,
peste suflet ca o rană,
când luna pătrunde-n casă,
și-mi face din noapte dramă.
Te-aș iubi dar tu nu vezi,
de câte ori lumea mă ceartă,
că îmi plac oc..
Trupul ei mă cucerește,
de rup salteaua de la pat,
de câte ori singur... firește,
îmi amintesc că a plecat.
Și uite așa an după an...
de-atâtea ori când vine seara,
mă zbat în pat ca un golan,
ce și-a pierdut „comoara”
La început chiar m-a durut,
când mă trezeam în noapte,
și ca neputi..
Ai fost cândva prin gândul meu,
dar într-o zi ai dispărut,
și azi nu mai pot spune Năluco,
de-mi pare rău că te-am pierdut.
Chiar dacă uneori îți luceau ochii,
și lăcrimau când erau triști,
REGRET... doar zâmbetul de pe buze,
cânt mai sperai încă la un vis.
REGRET... doar ochii tăi ferme..
Timpul nu se mai întoarce,
pentru ați împlini un vis,
chiar de stai cu el pe ace,
astăzi este interzis...!
Căci un vis ce-a fost odată,
nimeni nu-l poate schimba,
că anii au trecut în goană,
și a rămas în urma ta...!
Nu va mai fi cum a mai fost,
trăirile de altădată,
și nu ar mai avea ..
Inconștient de falsa măreție,
mai scriu din când în când o poezie,
din fapte sau din pură fantezie,
din mintea mea nebună până la beție.
Că lumea e așa precum se știe,
prea mândră și plină de prostie,
și dă dovadă de multă gelozie,
de parcă ar fi o mare șmecherie.
Și nimeni nu se întreab..
Nu mai râd... ca în alte rânduri,
ca în timpul ce a trecut,
și cuprins de alte gânduri,
am uitat și ce-am pierdut...
Ce a fost... n-a fost să fie,
când de multe ori cerșeam,
de scriam dorul pe hârtie,
sau chiar uneori pe geam...
Nu mai cad... cum am căzut,
în jurăminte fără rost,
ca ap..
Prin mintea mea întortocheată,
încă te caut să-ți vorbesc,
dar nu te găsesc niciodată,
să îți mai spun cât te iubesc.
Spulberând prea multe vise,
mi te-ai rătăcit pe drum,
căci nu au fost de tine scrise,
de s-au făcut mai toate scrum...?
Prea des îți găseai o scuză,
să pui văl vederii m..
Când ai plecat...
ai luat cu tine,
tot ce ne lega cândva,
și de atunci nu-mi este bine,
și viața-mi este tot mai grea.
Când ai plecat...
ai ucis în mine,
tot ce aveam pentru tine bun,
și-acum mai sunt doar mărăcine,
și câte o creangă de salcâm.
Când ai plecat...
n-ai spus la revede..
Din ziua în care te-am întâlnit,
eu te-am iubit și o știi prea bine,
și nopți întregi noi am pierdut,
și-acum de ce te porți urât cu mine...?
Când ne certam și ne iubeam plângând,
ne dedicat poeme în cuvinte,
de le citeam pe toate rând cu rând,
în noaptea oarbă și fierbinte.
Chiar de mai..
Pagini: Prima pagina Inapoi 40 41 42 43 44 45 46 .. 86 Inainte Ultima pagina