Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
Te-aș iubi dar nu-mi dai voie,
de când ochii mi i-ai orbit,
că ești ca frunza de aloie,
un balsam desăvârșit.
Ia-mi povara ce mă apasă,
peste suflet ca o rană,
când luna pătrunde-n casă,
și-mi face din noapte dramă.
Te-aș iubi dar tu nu vezi,
de câte ori lumea mă ceartă,
că îmi plac ochii tăi verzi,
de femeie adorată.
Fără tine sunt ca o stafie,
ce umblă noaptea pe stradă,
căutând doar o privire...
care nu vrea să mă vadă.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 16.11.2020 -05:20 EET
Fecha de publicación 16/11/2020 | Vistas: 1949