Poveste... banală...!

Publicada por: iuda en Leyendas

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Trupul ei mă cucerește,
de rup salteaua de la pat,
de câte ori singur... firește,
îmi amintesc că a plecat.

Și uite așa an după an...
de-atâtea ori când vine seara,
mă zbat în pat ca un golan,
ce și-a pierdut „comoara”

La început chiar m-a durut,
când mă trezeam în noapte,
și ca neputința să-mi ascund,
am trecut-o la „uitate”

Că a pus în miere tot veninul,
pe care-n jur la tot găsit,
cu mine să își facă „plinul”,
apoi m-a părăsit.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 14.11.2020 -15:20 EET

Fecha de publicación 15/11/2020 | Vistas: 1966

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes