Speranţe paralele

Publicata de: danco in Sentimente

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Văd raza zorilor, un fir de aţă albă,
Dar noaptea-apăsătoare, o simt strivindu-mă sub greutatea ei,
Aş vrea să îmi trimt speranţa, spre lumea dinspre viaţă,
Dar mă-ndoiesc că vreau, lumina unor porumbei.

Exist în lumea paralelă,
Trăiesc şi sper, ca într-un vis ce dă-n coşmar,
Paşi-mi port pe o cărare secundară,
Mă simt folositor, precum copacii care mor.

Îmi răscolesc prin ale firi-mi labirinturi,
Vicleni gargui mă urmăresc şi-mi râd în faţă,
De-abia mă mişc, cu paşii tot mai mici,
Mă poticnesc, împiedicat în propia-mi credinţă.

Te ţin de mână, dar mâna-mi este goală,
Te văd că eşti aici, dar eşti departe,
Te simt, şi sper ca răsăritul care ne desparte,
Ne va uni pământul, înlăturând durerea cea deşartă.

Data publicare: 28/03/2010 | Vizualizari: 3151

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante