Ploaie de amurg

Publicada por: goeteri en Amor

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Se face seară, aud afară ploaie
Ce se prelinge peste mine în singurătatea din odaie.
Mă uit la sticla de la geam cum picurii se-adună
Și caut să te-ajung și nu te văd... Nu este nicio lună...

Am doar crâmpeie de un zâmbet cu ochi calzi,
Căprui, în luciu... Ți-aș da din ploaia mea de-amor ca să te scalzi.
Și simt un iz ieșit de nu știu unde;
E al tău... Se spune că de ploaie și miresmele-s talaz, pot să inunde.

Silicele topit neuniform dă voalul de-un topaz;
Nu-i geamul spart, dar simt doi picuri pe obraz...
Te-nchipui visătoare-n patul alb, gând dus, citind o carte...
Tot plouă și nu-i pod așa de lung și ești așa departe, de departe, de departe...
28.04.2011

Fecha de publicación 15/10/2012 | Vistas: 3008

Poesías del mismo autor

 

motzoaca a comentat:

Toamna , ploaie , tristete . . .
Frumoasa poezie !

goeteri a comentat:

E toamna, când în lacrimi picurii se scurg,
Când zile se scurtează și anii-s în amurg...

Mersi!

motzoaca a comentat:

Amurgu-i aproape , de-i toamnã sau varã
De-i ploaie afarã , în suflet eu vreau primãvarã !

. . . de ar fi asa usor . . .

Salutãri din foarte ploiasa Barcelona !

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes