Neîntreruptă trecere

Publicada por: goeteri en Personas

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

E stranie senzația de dus, de gol
Când întinzi mâna și nimic n-atingi;
Ca-ntr-un coșmar urmat după viol,
Din abuzat!... Nu-i nimeni cui să strigi.

Mai singur sunt în fiecare zi
Pierzând din totul ce am cunoscut,
Chiar de m-am ocupat să am copii...
M-au lăsat toți!... E-ndeajuns, că i-am făcut?

Se duc colegi sau de îi vezi, îs absenți;
Cărunți un pic, cu aere preocupate,
Ieșind tiptil din școala existenței, repetenți...
Se strânge viața într-o austeritate!

Încerc să n-am pătrundere de hău interior,
Depresia să nu m-atotcuprindă.
Mă-mpac cu gând că încă-s muritor
Și nici n-am gând de atârnat de grindă.

Când deschid ochi, tot ce privesc, visez,
Devin introvertit, am poze-n gând;
Revăd istoria-mi, ce-ncerc să precizes...
Sunt eu cu mine, tot mai... când și când.

Am lacrima, un nod, mereu mai des,
Mă văd... părinți și-i înțeleg tardiv;
E lumea pururi nouă, doar cu un acces...
Ieșirea-i pe un singur recviem... din portativ.

De este alinare, de-o ofertă din iubit,
De-ai dat ca să primești, fără să ceri... la fel
În timp, puțin câte puțin, crezând în infinit
Rămâi eternul; el sau ea, iubit, iubita, trecător fidel!!!
10.10.2010

Fecha de publicación 15/10/2011 | Vistas: 3079

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes