Moartea fulgilor de nea

Publicada por: danco en Naturaleza

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Coboară spăşiţi, fulgii rătăciţi,
Ferindu-se speriaţi,de trecătorii prea grăbiţi,
Se-aştern răniţi de raza soarelui bălai,
Şi mor, iubindu-se-n pe al pământului ideal.

Străbat din astrul cu o faţă îngheţată,
Lumini ce neîndeamnă-n viaţă,
Să prindem în mână, o clipă de gheaţă,
De care altfel, vom îndura dorinţa deşartă.

Popas să fac, târziu în noapte,
Rătăcind prin labirintul viselor adânci,
Sunt libertăţi de tulburătoare-aducere aminte,
Atunci când vom trăi şi înţelege a fulgilor speranţe.

Ca pasărea în zbor, trec clipele frumoase,
Şi aşteptăm, din cerul greu să cadă-o stea,
Ce-o urmărim - întindem mâna către ea,
Şi-atunci plecăm, plângând, înspre o lume grea.

Fecha de publicación 15/03/2010 | Vistas: 2711

Poesías del mismo autor

 

zuzu a comentat:

;)

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes