Publicada por: goeteri en Abstracto
Responde con otra poesía Votar!
Mă tot întreb
ce lumea vrea;
de ce iubește ”complicat”,
nu crede ”sincer”... răspicat,
întortochind în van plăcerea?
... Nu intru-n joc,
sunt un afeb,
sau n-am talent de loc,
încerc să scriu
ce sincer simt
-cât nu e prea târziu-
fără să mint
și-mpărtășesc
trăiri -să nu se piardă-n timpuri
ca la fiecare- de-ale mele ghimpuri;
un ”te iubesc”...
Dar nu trece mesajul,
nu sunt îndeajuns de snob,
nu am metafora microb,
nu-mi lingușesc limbajul...
sau poate
că într-adevăr nu merit
universalitate, popularitate,
neîncrezător ce sunt, abstract, necleric!?
În fond, că nu sunt epatant
nici nu e relevant,
că nu fac vorbele palate;
voi fi oricum al meu lăcaș
pe-o filă,
un înscris, răvaș,
ca și mulți alții, o idilă,
o parte din eternitate...
În final... o umanitate!
10.04.2010
Fecha de publicación 27/08/2012 | Vistas: 3103
adelinna
a comentat:
felicitari!felicitari!
goeteri
a comentat:
Mă plec, mă plec cu mulțumiri!
Burkay
a comentat:
Pentru ca in alta parte, nu trebuie sa fii egsoit ca sa fii fericit.Si poate nu sunt atatea probleme in jur ca sa trebuiasca sa fii ignorant.Altundeva, si oamenii cu IQ ridicat sunt fericiti.Poate aceste axiome sunt valabile si in alte parti, insa la noi, e mai usor sa fii egsoit, ignorant si nesimtit, decat sa respecti si sa ai bun simt. Si uite de ce unii sunt relaxati.Nesimtitii sunt cele mai fericite personaje. Ei nu au probleme. Ei sunt relaxati.p.s. repetarea unor cuvinte in comentariul curent nu e o simpla coincidenta.