Și ne întristăm de neajunsuri,
și uităm naturii să-i zâmbim,
și ne-agităm pentru răspunsuri,
și prea puţin de noi ne amintim.
Și ne avântăm cu capul înainte,
și uneori uităm să mai zâmbim,
și judecată ne este fără minte,
și nu regretăm când mai greșim.
Și timpul trece trist și gol,
și c..
Bate-un vânt tare prin lume,
scuturând crengile goale,
și... îmi amintesc de tine,
cu un surâs și-o remușcare.
Că ai apărut de nicăieri...
cu genele înlăcrimate...
umblând pe două cărări,
să îmi spui povești de moarte.
Și tot așa bătea vântul...
când mi-ai dat versurile-n mână,
iar eu ..
La tine în suflet nimic nu a rămas,
din tot ce îmi spuneai odată,
căci plânsul tău a fost prea fals,
și inima-ți era goală toată...
La tine în suflet nu-s amintiri,
și nici o urmă de speranță,
de a putea și eu un pic zâmbi,
cât ai o inimă de gheață...
La tine în suflet nu e prezent,
nim..
Am la picioare noaptea și tăcerea,
și-n aer atâtea glasuri îndepărtate,
iar ele îmi iau toată puterea...
de nu mai știu de e zi sau noapte.
Dar uneori tăcerea-mi spune multe,
când uneori doar dezamăgiri resimt,
că din acele „jurăminte în cuvinte”
văd doar baliverne ce mă mint...
Doar că ..
Tot răul ce m-a zbuciumat,
în atâtea nopți de veghe,
m-a făcut să fiu mai bărbat,
la tot ce inima-mi îmi cere.
Și din atâtea mii de amintiri,
n-ai să-mi dispari din minte,
și pentru tine pot zâmbi...
chiar de nu mai suntem ca-nainte.
Iar dacă-n ochii tăi albaștri,
nu mai sunt dimineți c..
Lacrimi astăzi nu mai curg,
pe obraji cu fiori reci,
iar viața îmi este-un cânt,
de când ți-ai dorit să pleci.
Cândva trăiam emoții fine,
în lumea care eram „noi”
dar astăzi toate-s amintire,
și de vină suntem amândoi.
Atât ai putut tu ca femeie,
cât timp aveai lacrimi amare,
iar când ..
De-ai să mă vezi din întâmplare,
că rătăcesc pe vechi alei...
să-mi dăruieşti un plin de soare,
să pot aduna toamna-n ochii mei.
De-ai să mă vezi măcar puţin,
că ochii-mi sunt de lacrimi grei,
să-mi dai o picătură de senin,
când singur mă vezi pe aleei.
De-ai să mă vezi ca pe o frunză mo..
La mine-n suflet încrustat a rămas,
ceva... ce părea a fi „iubire”
și-o simt în piept la orice ceas,
cu fire fine... ca la broderie.
La mine-n suflet totul a înghețat,
cu-acele trăiri de altă dată,
chiar dacă cel iubit a plecat...
s-o caute la altă poartă.
La mine-n suflet au rămas pistr..
Și m-am urcat în acel tren în care,
la geam vreau să îmi apară un peisaj,
și-n mână am și un strop de soare,
căci sunt gată să plec în voiaj.
Că mi-a fugit o inimă din trup,
și nu mă simt chiar deloc bine,
că am ajuns și sufletul să-mi rup,
de-așa necaz ce am în mine.
C-am așteptam prea ..
Când lacrimile se transformă-n stele,
în nopțile cu lună plină,
revăd pe cer coșmarul vieții mele,
ce nu-l așteptam nicând să vină.
Iar ani trec ca și o clipă...
și ne vom uita pe rând cu-n soi de teamă,
de-atâția ani de care am făcut risipă,
fără a plătit tribut sau vamă.
Chiar dacă la ..
Pagini: Prima pagina Inapoi 139 140 141 142 143 144 145 .. 662 Inainte Ultima pagina