Categorie:
Autor:
Cuvânt:
 

De la marginea pădurii...!

by iuda

Ghioceii de sub zăpadă,
unde o iarnă au dormint,
au scos capul ca să vadă,
dacă iarna s-a sfârșit.

Doar că ei sunt vestitorii,
că iar primăvara vine,
chiar de ne mai trec fiorii,
în multe dimineți senine.

Sunt primii ce ne răsfață,
cu albul lor imaculat,
că natura prinde viață,
și iar..

Nu are nici o vină...!

by iuda

Prin vise false de iubire,
să-ncerci să nu te pierzi,
că vei suferi în neștire...
de mai iubești și doi ochi verzi.

C-am întâlnit și eu prin lume,
doi ochi ce îmi creau universul,
frumoși precum e o minune...
dar am rămas doar să scriu versul.

Prin vise false de iubire,
încă ceva parcă ..

Primăvara e pe drum...!

by iuda

De azi se va duce iarna...
astea sunt ultimile vești,
și va înmuguri și creanga,
peste tot ca în povești.

Primăvara e în mare grabă,
cu parfumul ei sublim,
și de pe dealuri ea coboară,
doar prin flori ca să pășim.

Să ne împletim din două fire,
primul nostru mărțișor,
cu speranță și iub..

De ce oare...?

by iuda

Oricât bine ai fi făcut,
chiar cuprins de sentimente,
„omul” nu are cuvânt...
ca să scrie o poveste.

Doar el deține adevărul,
și nu se satură visănd,
iar ție îți lasă dorul,
când „omul” n-are cuvânt.

Ca așa îi este felul,
de la început până la sfârșit,
preferând neadevărul,
când „omul..

Unde nu e foc...!

by iuda

Am pierdut un timp cu tine,
să mă lămuresc ce simt,
când îmi vorbeai despre iubire,
și de al vieții labirint.

Și stăteam noaptea cu tine,
uneori chiar până în zori,
dar nu simțeam că ai iubire,
să o trăim împreună _noi_

Și am rămas cu amintirea,
după ce tu ai plecat,
fără să-mi oferi i..

Nefericirea m-a atins...!

by iuda

Ard încet precum un rug,
ard mocnit de multă vreme,
iar zilele trec și se scurg,
tot trăind printre blesteme.

Blestemat am fost de-o fată,
ca mereu să mă tot doară,
să nu pot călca pe piatră,
și să am viața amară...!

Și am rămas precum e cucul,
ce s-a rătăcit prin ceață,
zilnic să spin..

Mă sting în ochii tăi...

by iuda

Pe sub coama casei mele,
cuib își face o turturea,
si-mi amintește despre tine,
când ai apărut în viața mea.

Și toată ziua mă jelește,
când prin curte ea mă vede,
chiar peste tot mă însoțește,
și din privire nu mă pierde.

Dă mereu din aripioare,
cu rotocoale în jurul meu,
de câte ori î..

Cu lacrimi și sânge...

by iuda

Din amintiri îți fac portretul,
cu acel chip ce l-am iubit,
că te uit încetul cu încetul,
de când pe tine te-am pierdut.

Din amintiri îți fac portretul,
de câte ori privesc spre lună,
că te uit încetul cu încetul,
și anii tot mai mulți se-adună.

Din amintiri îți fac portretul,
cu acel c..

Suntem cenușă...!

by iuda

Nimic în urmă nu rămâne,
din atâtea frământări,
că din tot ce-ți aparține,
nici cenușa nu ți-o iei.

Așa e întreaga omenire,
ca o lumânare de ceară,
ce-și tot face o amintire,
ce cu timpul o să moară.

Nu suntem decât o umbră,
pe pământul plin de chinuri,
sinucigași de cursă lungă,
ce o..

Ciudată... fire umană...

by iuda

Odată... am întâlnit o fată...
când afară era frig și gheață,
și îmi părea atât de rușinată.
de era prea roșie la față...

Era pe la sfârșit de iarnă...
când întâmplător într-o seară,
mi-a zâmbit pentru prima oară,
ca o primadonă într-o serenadă.

Odată... am întâlnit o fată...
și azi pri..

Pagini: Prima pagina Inapoi 107 108 109 110 111 112 113 .. 664 Inainte Ultima pagina



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante