Și-am să devin un om tăcut,
Că am inima prea sfâşiată,
Pentru un suflet care s-a pierdut,
Când îi dădeam o dragoste curată.
În neliniști fără sens mă zbat,
Când umbra ei îmi pare înțepenită,
Iar noaptea mă zvârcolesc în pat,
Cu gândul la a mea iubită...!
Dar degeaba am inima rănită,
C..
Încă aștept să-mi spui poveste,
din ani mulți ce au trecut,
de când viața ți-a dat vestea,
să o iei de la-nceput...
De cum ai plecat prin lume,
și câte-n urmă ai lăsat,
din acele multe urme...
ce pe suflet te-au marcat.
Și aștept să-mi spui cândva,
cum o fată așa plăpândă,
s-a luptat p..
Și se luptă cu necazul,
cât are ziua lumină,
dar nu-și schimbă macazul,
nici noaptea cu luna plină.
Și mă-ntreb de n-ar fi cazul,
pentru un pic de mângâiere,
să-și răcorească obrazul,
de la atâta durere...
Tot oftând din când în când,
viața nu pare grozavă,
dar c-o pauză în gând,
m-ai..
Ca și-n multe alte rânduri,
îmi lași o lacrimă de dor,
când nu-nțeleg a tale gânduri,
de ce mă tot opresc din zbor.
Acolo închisă în lumea ta,
nu vrei deloc să mă mai vezi,
spunând mereu că e vina mea,
și nu poți avea la ce visezi.
Dar nu îți pasă că ai rănit,
punând și lacăt și zăvoare..
Când prima dată ne-am văzut...
am făcut ce am crezut mai bine,
fără să mă gândesc măcar un minut,
mi-am lăsat sufletul la tine.
Credeam că o să-l faci să crească,
și nimeni nu va știi niciodată,
că doar ție o să îți mulțumească,
când o să-i oferi o dragoste curată.
Lăsat de vorbe dus pre..
Un gol imens aveam în mine,
din ziua în care ai plecat,
și am sperat să-mi fie bine,
de la iluzii fără de păcat.
Când ai plecat de lângă mine,
mi-am blestemat al meu destin,
că nu-mi era chiar de loc bine,
iar dorul... îmi era un chin..!
Sub gene lacrimile-mi frângem,
să-mi descarc desa..
Să fii mamă în țări străine,
greu te doare sufletul,
că muncești pentru o pâine,
de îți pierzi și zâmbetul.
Și-i plecată de mult în lume,
fără copilașii săi,
să le fie un pic mai bine,
și-o răpune dorul de ei.
Vrea frumoși să și-i crească,
dar n-au pic de mângâiere,
ducând o viață câne..
Și... când te-ai pierdut prin lume,
departe de ai tăi cei dragi,
ca să-ți faci un rost... un nume,
nu te-ai gândit câte-o să tragi..?
Și... la propria-ți suferință..!
de chiriaș... pe pământ străin,
cui i te mai plângi domniță..?
când de dor sufletu-i plin.
Și... umbrită de a ta soartă,
..
O rază de speranță...
în ochi mi-a licărit,
când ai venit spre mine,
după atâta timp...!
Aveai privirea rece...
și mă priveai cu silă,
iar eu doream ca-n brațe,
să mă omori cu milă.
Scăpam și eu de chinul,
cu care m-am ales..!
de când destinul sumbru,
mi te-a furat din vis.
O rază ..
Cum ar fi dacă odată,
aș face și eu ca tine,
să simți ochii cum se-neacă,
de la așa „bucurie”..?
Cum ar fi dacă și eu,
mi-aș încăla jurământul,
aș fi bun sau aș fi rău,
dacă nu-mi respect cuvântul..?
Cum ar fi dacă ca tine,
ți-aș tot spune „te iubesc”
însă în suflet la mine,
doar trup..
Pagini: Prima pagina Inapoi 4 5 6 7 8 9 10 .. 42 Inainte Ultima pagina