Poeme de artă,
Ca şi-o hartă,
Din ţăriile lumii.
Ca şi ale tale, a literaturii,
De altă dată,
Şi acum ori niciodată.
De pusă-n ramă,
Cele de aramă,
Filozofia ta de lege,
Aşternută pe hîrtie – iubite rege -.
De poezie eternă scrisă cu dragoste,
Şi binecuvîntate de Dumnezeu apostoliceşte,
..
Foaie verde de literatură,
De poezie pură,
Eminescu creator,
Şi un bun aducător,
Adevăr şi romantism,
Invăţăm cu entuziasm,
Ale tale poezii literare,
De mare adeverire,
Pentru copii mititei,
Ce te citesc şi femei,
Cum-şi doresc partenerul,
Din opera ta cît cerul,
Binecuvîntată de Dumneze..
La poalele Romîniei de altădată,
A literaturii tale atît de adorată,
Sub al tău mormînt etern şi sfînt,
Pentru poezia de astăzi fără cuvînt,
Trup tău şi veşnic pentru un deceniu,
Ale tale versuri te păzesc, iubite geniu,
Unii te dispreţuiesc ca pe un tîlhar,
Dar nu ştie ce eşti tu cu adevarat..
Domnitorul Mircea cel Bâtrân,
În Ţara Românească-i stăpân,
Cu Imperiul Otoman fără antract,
Trece dunărea într-un mare impact,
Cu fruntea unei forțe însemnate,
Bazându-se pe armata cât o cetate,
Şi se opune într-o luptă deschisă,
Pe deasupra de cetate închisă,
Zid de piatră şi gros ca un bal..
Anii au trecut repede ca nisipul în clepsidră,
Literatură ţi-a fost cel mai bun prieten la catedră,
Pe Eminescu l-ai făcut un poet de seamă mare,
Iar poezia care i-a devenit ca o mamă binecuvântatoare.
Literatura îţi poartă doliu cu dorul de-a preda,
Şi de-a mai face tinerii poeţi contemporan..
Stimabilă poetă ale tale poeme sunt înţelepte,
Soarele îmi este martorul cu mare acurateţe,
Versurile pe care le aşterni pe hîrtia de cultură,
Care face parte din a noastră literatură.
Sufletul tău este lumina viitoarei poezii,
Din viitorul cu strofele pline de bucurii,
Ca un refren de sufle..
Prea iubita învăţătoare-i vigilentă,
Învăţătoarea prin a sa excelenţă,
Care a dus de mână, cu dragoste,
Elevii spre arta de-a cunoaşte,
Generaţii după generaţii,
Copii după copii,
Catedra i-a devenit ca o prietenă,
A fost şi va rămâne o personalitate,
Emblematică a lumii didactice româneşti...
O, iubite tu! Dulce epigon rar ca un luceafăr blând,
Apărând în fiecare dimineaţă pe cer înconjurând,
De sentimente zadarnice de omul cunoscut,
Natura şi iubirea nu îţi par lucruri de necunoscut.
O, iubite tu! Poet sfînt cu al tău glas de poezie,
Inima-ţi bate pe ritm cu rimă de mare concluzi..
Afară-i noapte şi căldura verii zace adînc,
Pe mahalaua unde stau tovarăşii tăi de banc ,
Străzile sunt curate şi lucesc ca şi stelele nopţii,
Şi te face a te simţi într-o lume a eternităţii.
Multe blocuri zăresc în jurul meu de mahala,
Aceste clădiri cu apartamente de chibzuială,
Luminile s..
Legenda numită poezia care-i cuprinsă din viaţă,
Rima ca un mare cristal preţuit arată binecuvântată,
Cu spiritul comunicativ de durerea strofelor,
Dulceaţa ascunsă în cuvintele ei pure a amintirilor.
Este faţa zâmbitoare de aura poeziei ale realismului,
Dragostea oferită a literaturii care c..
Pagini: Prima pagina Inapoi 81 82 83 84 85 86 Inainte Ultima pagina