Publicada por: razvan_claudiescu en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
O, iubite tu! Dulce epigon rar ca un luceafăr blând,
Apărând în fiecare dimineaţă pe cer înconjurând,
De sentimente zadarnice de omul cunoscut,
Natura şi iubirea nu îţi par lucruri de necunoscut.
O, iubite tu! Poet sfînt cu al tău glas de poezie,
Inima-ţi bate pe ritm cu rimă de mare concluzie,
Prin vene-ţi curge vers cu vers în loc de sînge,
Şi a ta poezie-ţi iese parcă ai dona la a nostră lege.
O, iubite tu! Geniu de literatură sacră şi veche,
Strofele tale de poezie sacră auzită la a ta ureche,
A iubirii în care tu – poetule – ai scris cu pereche,
De versuri cu rime de strofe pure de nepereche.
O, iubite tu! Poet al iubirii şi naturii de excelenţă,
Lărgindu-ţi nemăsurat orizontul cu opulenţă,
Stiloul şi hîrtia ţi-au fost ca nişte fraţi de sânge,
Şi pe ea ai aşternut faimose strofe de ne frînge.
02 octombrie 2010
Fecha de publicación 02/10/2010 | Vistas: 2632