Poezia.. nu are instrucţiuni de folosire,
că e făcută pentru toți să o citească,
iar dacă poetul vă face o mărturisire,
el doar o scrie nicidecum să o trăiască.
Poetul.. caută prin atâtea trăiri umane,
„secrete” despre care lumea nu știe nimic,
de la cei la costum până la cei cu sumane,
„po..
Am să vă trimit la fiecare,
la toți ce îmi citiți pagina mea,
prin poștă câte o scrisoare,
cu o poezie din cartea mea.
Momentan nu vă pot trimite,
decât scrise de mână pe caiet,
că încă nu sunt tipărite,
iar telefonul mi-e la amanet.
Dar vă trimit pe cale virtuală,
de pe telefonul unui ..
Lasă-ţi sufetul să-ţi intre-n mine,
că-l voi primi în orice strop de sânge,
să ți-l tratez cum știu mai bine,
când altcineva ți-l tot respinge.
Caută-ți în mine un loc de refugiu,
atunci când simți că nu mai poți,
că te primesc și am suficient spațiu,
când iubită nu ești de idioți.
La mi..
Nu te atașa de nimeni... niciodată,
doar pentru că așa inima îți cere,
că e posibil să rămâi doar cu o bucată,
care mult timp va trebui să sufere.
Că lumea azi și-a pierdut strălucirea,
și mulți vor să vândă speranțe stupide,
doar atât cât să te pierzi cu firea,
fără să înțeleagă că iubirea..
În viață am făcut de toate...
fără să cer la nimeni ajutor,
că am avut și momente proaste,
și nu aveam pe cine să implor.
Am adormit în multe seri flămând,
ca lumea din jur să nu mă știe,
că mulți din ei nu au discernămât,
de-ar fi aflat de o așa „bucurie”
Că unii au un suflet ca de fiar..
Să te ferești de omul care...
promite multe și nu face nimic,
că vei fi pentru ei un oarecare,
sau posibil... chiar un inamic.
Că unii te aburesc cu povești,
netrăite de ei niciodată...
iar m-ai atent dacă-i privești,
nici fața nu le este îmbujorată.
Mai bine vezi-ți de visul tău,
decât..
Născuți în timpuri diferite,
străini vor fi pentu toteauna,
că nimeni nu suportă sau admite,
ca două inimi să bată în una.
Unul e stejarul de la munte,
iar celălalt un crin cristalin,
oricât ar vrea viața să-nfrunte,
vor suferi în taină și în chin.
Supliciu ce în taină-l ispăşesc,
pentr..
Să fii fericită că viața are preț,
cu grijă mare să nu sufere trupul,
cum fac toți oamenii îndrăzneți...
sau albinele ce-și îngrijesc stupul.
De la oameni să nu aștepți răsplată,
de câte ori de milă le faci un bine,
când te vor lăsa singură-izolată...
să știi că sunt și trântori lângă albin..
Să nu mă las de viață învins,
sau de oameni cu vorbe banale,
cu acel sentiment de necuprins,
prea mândru că primesc osanale.
Nu vreau să știu ce e aia „trist”
ca din lume eu să fiu învinsul,
dar nici să ajung un parșiv terorist,
când atât de drag îmi este versul.
Port cu mândrie toți ani..
De aș întâlni-o iar într-o seară,
aș sta să o privesc mut în tăcere,
la fel cum am făcut prima oară,
când sătulă era... să mai sufere.
Să-i spun apoi că nu sunt supărat,
și că nu voi fi poate niciodată,
ca atunci când pe furiș a plecat,
lăsănd povestea noastră neterminată.
Să îi văd ochi..
Pagini: Prima pagina Inapoi 5 6 7 8 9 10 11 .. 76 Inainte Ultima pagina