Eu... omul mulțumit...

Publicata de: iuda in Oameni

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Să nu mă las de viață învins,
sau de oameni cu vorbe banale,
cu acel sentiment de necuprins,
prea mândru că primesc osanale.

Nu vreau să știu ce e aia „trist”
ca din lume eu să fiu învinsul,
dar nici să ajung un parșiv terorist,
când atât de drag îmi este versul.

Port cu mândrie toți anii mei în spate,
că ei au fost ce mi-au dat vigoare,
tratât pe toți cu aceiași intensitate,
iar asta în timp mi-a dat valoare.

Chiar dacă umbra mi-a fost călăuză,
când de multe ori am trecut prin foc,
nu am încercat să-mi găsesc o scuză,
că prin viață voi fi mereu boboc.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 13.12.2o23 - 18:oo EEST

Data publicare: 13/01/2023 | Vizualizari: 501

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante