Vis

Păşeşte-ncet, prin preajma mea,
Când te visez, ascunsă taina orelor târzii,
Şopteşte-mi de-ai să-mi spui ceva,
Şi-am să te mângâi, sărutându-ţi ochii verzi şi vii.

Atinge-mă lin, ca umbra unei adieri,
Răcoreşte-mi inima ce fierbe după-al tău dor,
Respiră-ncet, să cred că-s pomii ce foşnesc,
Şi-am să zâmbesc, gândindu-mă la tine.

Şi am să rabd, până când zorii străvezii,
Îmi vor deschide genele adânci şi grele,
Şi voi zări prin ceaţa ce se sfarmă în cristale mii,
Chipul tău, topit, în inima-mi iubitei fericiri.

Data publicare: 14/11/2009 | Vizualizari: 2768 | 1 vot