Publicata de: typuldeaici in Oameni
Prima profetie
Acum e bine si e pace,
Dar n-o sa fie asa mereu.
Caci glasul tace,steaua zace,
Negrul cheama pe ateu.
Ar fi bine sa existe vreo scapare,
Insa,insa m-as mira-
Cand alesul vinde zare
Si trimisul naste sila.
Nu mi-e teama pentru mine,
Caci c-a maine-am sa ma mor.
Ci gandesc la timp ce vine,
Cand veti lacrima usor.
Par ca voi,dar nu-s ce par,
Fiindca sunt ce nu am fost.
Zilele ce vin cu-amar,
Ma silesc sa cant anost.
Si-or sa cada multe ziduri,
Ziduri nalte fara baza.
Si-or sa infloreasca riduri,
Pentru cei ce-au fost pe faza.
Nunti,botezuri,nu mai numar,
Dar mai multe-nmormantari.
Foc din ceruri,flori de nufar,
Se vor duela-n carari.
Rataciri prea multe-atunci,
Si credinte-o sa se piara.
Pruncii n-or sa fie prunci,
O sa-alerge tara-n tara.
Regii clatinati de scena,
Brusc or face plecaciuni.
Sange n-or sa aiba-n vena,
Ca sa-si cheme ingeri buni.
Mai pe seara-o sa apara
Acea scapare ce n-o stiu.
Ca sa-aduca somnul iara,
Celor ce-au facut pustiu.
Data publicare: 09/04/2009 | Vizualizari: 3206 | 1 vot
katthy
a comentat:
foarte adevarat, din pacate ai foarte mare dreptate