Publicada por: typuldeaici en Sentimientos
Responde con otra poesía Votar!
Ploiesti
20.06.2009
{Scrisa cu acordul unei domnisoare deosebite si extrem de draguta...Alexandra}
Cazusera mister de seara peste noi,
Pe mine aici si peste tine-acolo,
Cu trupuri moi,ca niste ingeri goi,
Mantuiti,visam in doi,ocrotiti de-Apollo.
Nu stiu daca pe cer nascuse-o stea,
Sa mai anunte-o lunga armonie,
Insa aflam ca disparuse-acea,
Ce ma-nfunda in grea melancolie.
Despartiti de o distanta de nimic,
Cugetam la unison in taina,
La cum sa ne descoperim cate un pic
Din gloria traita sau din faima...
Nu stiu de par vetust si palid,
Caci tu nu esti asa deloc...
As naste-un argument solid,
Sa fim ad-hoc,nu doar in joc.
Sunt timpuri vechi si ceasuri noi,
Iar totul se repeta-ntruna...
Desi pastram cuvinte-n foi,
Pentru ei,o sa ramanem tot unul si una.
Nu stiu prea multe,nici nu vreau,
Caci clipe dor,cand stii destule.
Adesea oameni culti pierdeau,
Razboaie mari cu lacrimi nule.
Miscandu-ne in cerc rotund,
Acolo unde rasarit se-nchina,
Am vrea sa fim un tot curand,
Sa n-avem inima cu vina...
Sarut cu drag pe cineva,
Cu dragostea-n fiori de-amor,
Cu riscul de a ma uita candva,
Cuprinsa de un negru dor...
{Post Scriptum:Aceste cuvinte vor ramane si dupa ce vor trece ceasuri de uitare...caci timpul e ciudat,iar oamenii si sentimentele lor...tind spre inexistenta,in orice moment...}
Din spatiu coplesit de lumina,
Ma arunc in ceata fina,
Iar cu inima-mi prea plina,
Te ador a mea regina...
Fecha de publicación 26/09/2009 | Vistas: 3158