Atotcuprins egoism

Publicata de: goeteri in Parodii

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Chiar înainte de-nceput, cât tot e încă doar sămânță,
E-o basculare de ”întâi”, de competiție acerbă
De-a ” face” oul numai unul, coroana fiind o simplă jerbă,
Fiindcă în dramă nu e pudic, doar ludicul... ca-ntr-o Săpânță.

Se înalță pomul, să umbrească mai mult, să ia din vârf, din soare
Și Luna ar vrea la fel de mare, pitindu-și astrul în eclipsă.
Călugărița, după ce-a iubit, își adoră amorez cu ”lipsă”...
Iar reușita de nu-ți iese, a altui-i vina...”o încercare”!

Așa multă diversitate în tot, ar părea altruism,
Dar tot se îmbrâncește-n ego, perpetuu punitiv tacit,
De nu cuvântă, sau țipat, de rage c-are apetit
Doar pentru el; c-așa progresul, se învață doar cu eroism!...

Atotîntins, tot ce există e-un zbucium surd, de ”egoism”...
02.05.2012

Data publicare: 03/08/2015 | Vizualizari: 3127

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante