Publicada por: goeteri en Sentimientos
Responde con otra poesía Votar!
Oh, Doamne, cât mă mai iubesc,
Nu mă mai satur să mă încânt de mine;
Mă simt, m-ating, din suflet îmi zâmbesc...
Mă încred nespus, că îmi doresc doar bine.
Alerg de când mă știu alte dorințe,
Ce chiar de ajung mă plictisesc cu ele;
Că-mi schimb ateic fostele credințe,
Trădat naiv, sau dezgustat de rele.
Mă citesc zilnic, alt insesizabil,
Ridându-mi gând, că s-a strâmbat oglindă
Și-o șterg cu dosul palmei; lamentabil,
Că-i și mai rău urât să mă surprindă...
Mă culc, ca timpul să se treacă doar în file,
Crezând că vis de noapte-i semn de mâine,
Tot jinduind că nesfârșite vor fi zile
Și nu mă cruț să-mi vând din ele, pentr-o pâine.
Iubesc că sunt așa cum sunt, oh Doamne,
Făcut din lacrimi mări și oceane de planetă;
Un pic de ou în pui de om, trăindu-și toamne...
Neputincios hazard... sunt zarul de-o ruletă!
16.03.2012
Fecha de publicación 31/03/2014 | Vistas: 3171