Publicata de: olidanaro in Nemuritoare
Se lasă seara la Paris
Se lasă seara la Paris,
Iar norii negri se răzbună,
Și stele-apar, și clar de lună.
Se lasă seara la Paris.
Nu știu, aievea-i sau e vis ?
Căci timpul e din altă vreme.
Doar gândul peste veacuri geme.
Se lasă seara la Paris.
Scenariul este iar rescris:
Fum de țigări în cafenele,
Sub felinare sau umbrele.
Se lasă seara la Paris.
Eșarfe, rochii bleu-deschis,
Mișcări de corp unduitoare,
Priviri fugare-ațâțătoare.
Se lasă seara la Paris.
Se-aud departe, ca un bis,
Sunet de tocuri sub arcade,
Săruturi tandre, serenade.
Se lasă seara la Paris.
Azi cerurile s-au deschis
Peste orașul de poveste.
Cât a trecut, atât mai este.
Se lasă seara la Paris.
În vechi oraș, ca un proscris,
Mă regasesc din altă vreme -
Nici prea târziu, nici prea devreme.
Se lasă seara la Paris.
Data publicare: 16/01/2014 | Vizualizari: 2930