Cheseaua cu dulceață

Publicata de: olidanaro in Nemuritoare

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Cheseaua cu dulceață


Se duc zeci de ani din viață,
Ba mai dulci, ba mai amari,
Din cheseaua cu dulceață,
Cu-ale ei cireșe mari.

O deschid, sfios, dibace.
O miros și gust cu teamă.
Stau pe gânduri… dar îmi place,
Din chesea cleioasa zeama.

La-nceput cheseaua-i plină.
Fructe dulci, cireșe-amare.
Și cu cât mănânc mai multe
Tot mai plină ea îmi pare.

Apoi de… mănânc regește.
Zi de zi și an de an.
Mănânc pe nerăsuflate
Fiindcă am văzut că am.

Tot mâncând, prin cap nu-mi trece,
Că s-o termina borcanul.
Când ajung pe la jumate
Încep s-apreciez anul.

E destulă “marmeladă”! -
Îmi șoptesc, dregându-mi glasul.
Însă văd cum se golește
Și-ncep s-apreciez ceasul.

Și-apoi orice picătură,
Eu o sorb, precum sorb pipa.
Iar la ultima suflare
Încep s-apreciez clipa.

Aș mai vrea chesele, multe.
Dar cămara mea, cu viață,
S-o mai umplu, nu se poate,
Ca pe-aceea cu dulceată.

S-au dus zeci de ani din viață,
Ba mai dulci, ba mai amari,
Și cheseaua cu dulceață,
Cu-ale ei cireșe mari.

Data publicare: 16/01/2014 | Vizualizari: 3063

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante