Publicada por: goeteri en Amor
Responde con otra poesía Votar!
M-ai auzit? Te strig mereu
De când mă scol și-n vis de noapte,
Că fără tine nu sunt eu...
Cuvântu-ți vânt m-aș face, șoapte.
Din poză te-am făcut icoană
Și-am pus-o-n față la altare,
Să-nchine-o lume, ce se-nșeală,
Căci nu mă crede cât mă doare.
M-am răstignit în vârf de munte
Pe crucea-naltă din Bucegi,
S-adun mulțimile să asculte
Că doar te vreau și să nu negi.
Am pus afișe-n gări, în trenuri
Și-n stații de autobuze,
Ca inima să ți-o cutremuri,
Ruinele-mi să mi te-amuze.
Ești ființa cea mai căutată
Și premiu-am pus tot ce-aș avea
Din orice timp; fără vreo dată,
Până când Soare ar cădea.
Și de nu, ți-aș culege Lună,
S-o am pe frunte de lanternă
Și noapte de va fi... să-mi spună
Pe unde dormi și de ai pernă.
Mereu te chem; m-ai auzit
Că te aștept, că țin la tine?...
De nu, întind mâna la cerșit,
Să mă ia alta... Dacă vine!?...
29.01.2012
Fecha de publicación 01/11/2013 | Vistas: 3142
adelinna
a comentat:
o! nu ! nu-i drept sa ma-ndoiesc,
la geam eu sar deodata,
prin noapte afara lung privesc...
mai striga-ma odata.....
:)
goeteri
a comentat:
Te strig, o, îmi urlu nerăbdarea
Să te-am pe brațe, ca o floare,
Să-mi tatuezi, cu tu, culoarea,
Să-ți simt miresme amețitoare...
Oh, nu! Răspunzi, mă doare!