Publicada por: goeteri en Inmortales
Responde con otra poesía Votar!
N-ar fi mai bine de-am da viață la părinți, în locul... la copii
și-ar fi câștig de înțelepciune și moșteniri nu ar mai fi,
iar dragostea profundă ar fi, căci s-ar întoarce-n început
și trup din carne n-ar mai fi; s-ar modela arzând, iar, lut?!
Cât de deștepți am fi din nou, aproape iar de rădăcini
sădite cast în meleag curat; când nu erau deloc ”străini”
și trăiam toți din cinste pură, cuvântul era doar limbaj
la împărțire dreaptă, rut... Sacri, credinței apanaj!
Eram ”trecut” de mult, mulțime din care ”bun” se selecta,
rămânând pururi o câtime... Și lumea nu s-ar înșela
și-am fi fost iar; întâi Mesie, apoi am fi fost sfinți și zei,
timp de Univers, o seminție... Eram pe aștrii! Dumnezei!...
22.07.2011
Fecha de publicación 10/02/2013 | Vistas: 3228
motzoaca
a comentat:
Nãscând pãrinti . . . O , doamne !
A mea iubitã mamã , ce tânarã muri
Sâ o revãd as da vieti , mii
Însã enorm iubesc ai mei copii
E unul , Dumnezeu , sã mã condamne !
Salutãri din trista Barcelonã !!!
goeteri
a comentat:
Spre înfericire în Barcelona, doar aduc o rază; e un simbol totul, cu rațiunile sale, inclusiv o aducere aminte de mamă!
Oricum sunt convins de totala înțelegere a mesajului!
Mă plec la salutările a căror vibrație o simt, chiar la depărtare!