Publicada por: goeteri en Personas
Responde con otra poesía Votar!
Ca-n orișice atingem mândri paroxismul
Atunci când suntem revoltați că tembelismul
Reiese la iveală din străfunduri tenebroase...
De minți necultivate-n școli, se împărțind... pe oase.
Dar nu prostia e de vină, lenea, nesimțirea,
Fala fără motiv, furtul de carte, dezgolirea
De sâni, picioare... goliciuni de minți, tupeul...
De vină-i camera de luat vederi ce-a-nregistrat... WC-ul.
Și sute de inepți îmbătrâniți prin parlamente
Sunt revoltați că pe copii-i ”distrugem” noi, eminamente,
În dezvăluiri ce-ar fi rămas mai bine-ascunse...
Cum sunt și ei înnegurați de crize-n neuroni... minți nepătrunse.
Și culmea ne mirăm că tot la fel avem educatori
Ce ies țipând pe străzi, vor mai mulți bani, bieți muritori
În lenea învățării tot mai grea și-ncet, încet uitată, în
loc să doarmă-n bănci visând că ei sunt... nația evoluată.
E-o vorbă ”Zi-mi cu cin' te ții, ca să-ți spun cine ești”
Sau ”Țambra nu sare departe de gard”... Hm, povești,
Așa cum credem că trăim idilic, ca-n copilărie
Și-o lume-ntreagă să muncească, făt frumoși... ca să ne ție.
Ce Harvard, Yale, Cambridge, Boston, Sorbona
Când fete-avem frumoase, tot mai goale, nu pe bona
Ce viitorul le va fi când se va șterge din ”jeunesse”...
Va curge râuri botoxul prin pieile crăpate... din exces.
Ah, Doamne parcă-n iad am fi, printre inepți
Ce-o viață, tot furând și cărți și bani și pe-nțelepți,
Ce-au tot crezut că hoitul lor de corp și suflet alterat,
Va trece-n infinit, gunoi, împuțiciune... laureat (bac)?!?
18.07.2011
Fecha de publicación 02/02/2013 | Vistas: 3032