Publicata de: adelinna in Suferinta
Sufletul meu este chinuit de regrete
mintea imi este intunecata de ura
nu pot dormi,nu pot visa ca alte fate
in mintea mea e o cruzime pura
ascult in noapte linistea ,tacerea
privesc adanc spre intuneric
si bucurie mi-e durerea
pe chipu-mi palid,cadaveric
si mintea-mi macinata de turbare
ascunde planuri marsave parsive
mi-s ochii plini de cruda razbunare
si am atatea ganduri negative
si ma urasc de atata bunatate
ce am avut candva dar azi tot am pierdut
iubesc acum a mea singuratete
si urasc tot ce am iubit mai mult
prin minte-mi trec fugare ganduri
sunt fractiuni de dulce feerie
dar prinsa-ntrale urii ziduri
stau fericita in prag de nebunie
nu vreau sa ies din starea mea
nu vreau deloc sa fiu salvata
si-orcine oricat ar incerca
mintea-mi ramane tulburata
pareri de rau si remuscari
astazi nimic nu-mi mai servesc
pierduta sunt printre carari
drumul spre mine nu-l gasesc
dar nu-i nimic,iubesc durerea
caci doar atat mi-a mai ramas
lacrimile imi sunt mangaierea
curgand fierbinti pe-al meu obraz
Data publicare: 07/09/2012 | Vizualizari: 2813
adelinna
a comentat:
ar trebui sa invatam a pretui NIMICUL..caci doar atat mai ramane atunci cand pierzi totul :))
motzoaca
a comentat:
Mult prea mult negativism , transforma negrul într-un pic de gri !!! Toate acestea fiind spuse , poezia e foarte frumoasa ! Felicitari !
adelinna
a comentat:
multumesc
atrandafir
a comentat:
frumoasa poezia adelinna, dar totul trece pana la urma!
adelinna
a comentat:
multumesc Alexandru!