Niciun merit

Publicata de: goeteri in Abstract

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Ce idiot sunt, îmi pierd timpul
Măsurat, delimitat
De condamnat ce sunt, absintul;
Un incapabil, un ratat.

Mă complac în inexplicabil,
În nul, în loc d-intens;
Accept nerod un implacabil
Pierdut în inerția-n sens.

Am doar o piesă de jucat
Și sunt un prost actor;
Nici textul nu l-am învățat...
Dau vina pe-altul, pe-autor...

... Dar poate nu-s eu cel de vină;
Un limitat născut...
Încă n-am învățat nimic! Ruină
Mă complac; prost, cum sunt crescut.

Mă uit la umbrele-mi lăsate
Pe vechile-mi hârtii;
O zestre d-elemente declasate
C-un singur merit; foste vii.

Sunt un umbrar de goliciune;
Perpetuez fantome
Din propria-mi deșertăciune...
Ca mine, alte simple dogme.

Să-mi spună cineva abil
Ce pot face? E târziu?
Cum pot redeveni copil
De-un pierzător de timp... un ageamiu?!?
25.03.2011

Data publicare: 10/08/2012 | Vizualizari: 3082

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante