Niciun merit

Publicada por: goeteri en Abstracto

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Ce idiot sunt, îmi pierd timpul
Măsurat, delimitat
De condamnat ce sunt, absintul;
Un incapabil, un ratat.

Mă complac în inexplicabil,
În nul, în loc d-intens;
Accept nerod un implacabil
Pierdut în inerția-n sens.

Am doar o piesă de jucat
Și sunt un prost actor;
Nici textul nu l-am învățat...
Dau vina pe-altul, pe-autor...

... Dar poate nu-s eu cel de vină;
Un limitat născut...
Încă n-am învățat nimic! Ruină
Mă complac; prost, cum sunt crescut.

Mă uit la umbrele-mi lăsate
Pe vechile-mi hârtii;
O zestre d-elemente declasate
C-un singur merit; foste vii.

Sunt un umbrar de goliciune;
Perpetuez fantome
Din propria-mi deșertăciune...
Ca mine, alte simple dogme.

Să-mi spună cineva abil
Ce pot face? E târziu?
Cum pot redeveni copil
De-un pierzător de timp... un ageamiu?!?
25.03.2011

Fecha de publicación 10/08/2012 | Vistas: 3086

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes