Reflecție finală

Publicada por: goeteri en Emo

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

De ce cu atâta ușurință spunem mor
Tratând și drama-n superficial,
Ne păcălind luând muribundul în ușor
Crezând că-l vindecăm cu teatral?

De ce cu atâta ușurință ne urâm
Uitând de suferința ce-o produce
Când fără suflet amiciții omorâm
Și punem dragostei semnul de cruce?

De ce cu atâta ușurință ne mințim
În loc de-un pur și simplu adevăr
Esențial; o viață scurtă să ne ocrotim
Neîntinate inimi în perpetuu-amor?

De ce cu atâta ușurință blestemăm
Pe când perverși ne închinăm la sfinți,
Neștiind de crucea, singuri ce-o purtăm,
Că-i pusă-n căpătâi la dragi părinți?

De ce cu atâta ușurință râdem, plângem,
Din falsele lentile de contact
Și-n fond, fără regret, inimi le frângem,
Trăind prezentul simplului impact!?

De ce cu atâta ușurință chiar murim,
Uitați, încă-nainte de-a pleca...
Înconjurați de-o lume-n țintirim
Ce vrea să-i dai și-atunci și-a n-o uita!?

De ce cu atâta ușurință ne vrem greul,
Ne complicăm în cercuri vicioși
Cu scop de-a juca rol cum Dumnezeul...
Tot răstignind la infinit neștiți Hristoși!?!
21.11.2010

Fecha de publicación 27/03/2012 | Vistas: 3235

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes