Publicata de: georgiana in Natura
Salcam batran,cu crengile plecate de flori albe,
Intotdeauna la umbra m-ai adapostit,
Sufletul l-ai racorit,de vant si ploaie m-ai ferit,
Salcam batran,oamenilor din podoaba ta flori le-ai dat,
Ei nu te-au pretuit,copac batran,pe moment te-au uitat
Si albinele cu polen din petalele tale s-au hranit,
Au adunat toata mierea si au supravietuit.
Crengile tale parfurmate coboara raiul pentru o clipa,
Ingerii cu totul portile vor sa le deschida
Cata gingasie in tine si cat mister in valurile spumoase ale marii,
Totul este scris,un scurt capitol din paginile cartii,
Tu,copac sfant,copac al pamantului,
Ai dezlegat vraja uratului
Radacini puternic infipte in scoarta invechita,
Atat de pierduta cu inima zdrobita.
Clipind odata,totul pare ca se misca atat de incet,
Viata salcamului infloreste atat de lent,
Actiuni perfect incorporate in structura Universului
Toate relele fiind sortite esecului,
Gradina incoronata cu salcami,
Tu,vise dulci da-mi.
Data publicare: 25/01/2012 | Vizualizari: 3317