Pierdut țară!

Publicada por: goeteri en Sentimientos

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Vă spun din proprie experiență
-Ce-am câștigat c-onoare și cu chin-
Că-n țara unde-am-nceput o existență
Îmi este, spre rușine, strâmb destin.

E-acolo unde de vorbesc sunt înjurat
Chiar de încerc din propiile-mi puteri
S-o-nvăț să nu mai cadă în păcat;
Să nu greșească precum alți, până mai ieri.

E țara unde vin că-i casa mea,
Din pântecele ei m-am făcut om,
Dar tot ce-aduc câștig mi se tot ia;
Sunt despuiat de fructele-mi de pom.

Nu mi se dau străbunii înapoi,
Mă fură de țărâna unde-au fost
Și n-am vreun ajutor, nici de la voi;
Sunt tot eu un damnat, un hoț, un prost!?

N-am drept nici să-mi fac singur adăpost
Pe cimitirul trecerii de timp
Unde-au sălaș ai mei și-au ținut post
Și m-au născut... crescându-mă-n răstimp.

Printr-o minciună mi se ia mașină
De pe tărâmul ce-i al meu cu acte;
Avize n-am, că n-am dosar cu șină...
N-am voie să-mi fac casă, să-mi spun carte!?

Nevinovat mă pierd printre procese
Că nu mint, spaga mi-e uitată,
Iar vinovaților nu-i cazul să le pese
Căci le plătesc... pierdutu-n judecată.

Sunt zilnic mai scârbit, irevocabil,
C-o țară mi-a furat poporul meu;
Mi-a luat și dreptul sfânt, inalienabil,
De-a fi bunul produs de Dumnezeu.

Nu pot fi-n țara mea nici imigrant
-Scursură ce nu stie furt, minciună-
Sunt pur și simplu nimeni, ignorant;
N-am drept la spus, sunt sursă de ranchiună.

Și mă topesc de dorul de trecut,
Dar nu mai văd pe străzi dintre ai mei;
Sunt doar alb-nergru evului film mut,
Sutana dintre atâți arhierei...

... Un biet profug, un naturalizat,
Ce mi-am lăsat copii, uitând... genetic,
'n pământ străin ce m-a exorcizat
De necredință, lipsă d-omenie, de patetic.

Sunt doar un navetist de circumstanță
În viața ce-am greșit fugind de rău
Și m-am întors -crezând în importanță-
S-ajut pe-ai mei, să nu cunoască hău...

S-acopăr hăul, melancolic, ce mi-e rană,
Să fiu printre bătrâni în a mea țară,
Să plâng în cimitir, în vechea strană,
Să-ncerc să îmi scot semeni din ocară!...

... Din școli ce le-am făcut p-aici ș-acolo
Citind și exersând de zi cu zi
Valoare n-am!... Alții și-o strigă în tremolo,
Făcută pe furiș, doar pe hârtii!

Am gust de-a spune fără de oprire
-Căci inima vreau toată s-o debarc
Și-ntreb de am vreo șansă la citire-
Sau îmi pun țeava lângă tâmplă s-o descarc.

Fric-am să mor aici, să fiu lignit,
-Un nimeni care sunt din întâmplare
Și-un Păunescu ați negat și răstignit-
Unde-am uitat să venerăm pe cel ce moare.

Așa c-o să mă-ntorc de unde nu-s,
Să plâng de unul singur nedreptatea
De-a fi printr-o greșeală un produs
De popor, țară... ce nu știu umanitatea!!!
07.11.2010

Fecha de publicación 08/01/2012 | Vistas: 2895

Poesías del mismo autor

 

motzoaca a comentat:

Eu m-am ìntors de unde nu-s , deja
Mi-e suletul ramas pe undeva pe drum
Si gand zbura-va iar la tara mea
La cea de odinioara , nu de acum . . .

motzoaca a comentat:

Se vede ca mi-a fost foame . . . am vrut sa zic ,, sufletul '' si se vede treaba caci comentariile nu se pot modifica ; o sa trag eu pe cineva de urechi ìn sensul asta !

goeteri a comentat:

Eu tot cred că va reveni o zi
La ce-a fost, cum era odată,
Că încă-i timp și încă noi vom fi
Cât încă există-n suflet crez... de o Elena, o fată.

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes