Născut s-acumulez
m-am luat pe bucățele;
s-am timp să-mi revisez
petrecerile mele.
Nu aveam încă dinți,
pășind... nu aveam păr;
mă copii din părinți,
scrutez spre adevăr.
Nimic nu cunoșteam,
pitic descurajant;
vocabule n-aveam...
Oricum neimportant.
Tot rând pe rând, tot dus
să-nvăț, din alți, percepte
nevrute... mi-au indus
înscrisuri imperfecte!
Hârtii s-au adunat,
justificări, diplome;
intrat... licențiat
obtuz și plin de dogme.
Prin jocuri-s educat,
să fac ce alții vor;
intuitiv erijat
într-un dominator!
Utopii-n fericire
-primite dar de muncă-
e-o viață-nșiruire
de ducere... în cârcă.
Neștiind, copii mi-am dat
ca roata să se-nvârtă;
să țină o țară, un Stat,
să aibă ei de furcă.
Am creat șir de bunuri
-ce nu-mi mai sunt utile-
și las seren pe drumuri...
de-s fixe, sau mobile.
Sunt simplu, un pasaj
infim, neînsemnat;
sunt om.... pentr-un limbaj
ce singur mi-am creat!
Sfârșit, voi fi o listă
de bunuri-corolar;
de-o existență tristă
pierdută-n inventar!
31.07.2010
Data publicare: 25/07/2011 | Vizualizari: 3389