Diavolul

Publicata de: goeteri in Legende

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Zâmbete perfide neînțelese
ce le vrei sincere și nu-s;
le-asculți, doar aparent, ești dus...
Lăuntru-s răbufniri perverse.

Ești fericit, cum îți doreai,
când fără știre pici în transă;
nu îți explici, nici pasa proastă
nici pierderea, din ce aveai.

Prietenilor, vechi de-o viață,
brusc le atribui doar defecte;
zeci d-amintiri devin infecte...
Impenetrabil ești, de gheață.

Iubitei, ce-o adori pe veci,
nu-i mai aduci cadouri, flori;
în gând, te chinui s-o omori...
O lași în lacrimi, vrei să pleci.

E straniul răului profund;
te lupți cu el, îl simți prezent,
e propriul tău subconștient...
Te vrea zăcând, vise-ngropând.

E Samuel, Behemot, drac,
e-Aspida, Belzebut, Leviatar,
e-Azazel, Asmadeu, e Beliar,
e-Alcor, Satan, e tartor, peste veac!
16.07.2010

Data publicare: 01/07/2011 | Vizualizari: 3112

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante