Publicada por: goeteri en Personas
Responde con otra poesía Votar!
Cumul, de strigăte în timp, neauzite,
-De suferințe, fără de ieșire
În talazul minții, diabolic în iuțire-
Cu prăvăliri, haotice, 'n simțiri zdrobite.
E lipsă de suport de ambient
Cu rezultat fatal în consecințe
Și false rezolvări de suferințe...
Sfârșit, prin anacronic accident.
E lipsa crasă de comunicare
-Ce ar spăla reziduri de eșec
Păstrate-n sumbra capă de ”eveque”-
Pe-ascuns exorcizată-n condamnare.
Vina-i a celui ce nu moare,
Ce este partener, amic, părinte;
Indiferentul, făr’ de har, ce minte...
Ei niciodată nu au vină, de-ntâmplare.
Trăim -printre conștiințe-n deficit-
În egoism... ne exersăm demonul.
Suntem absenți, la lecția când ”omul”
Ne este seamăn... și-l tratăm învinuit.
Sinucigașul, este-o ultimă strigare;
Ecou așteaptă dintr-o lume strâmbă
Să-i vie salvator, să poată s-o înfrângă...
E-n disperarea-i ultimă... să nu se mai omoare.
14.07.2010
In memoriam, pentru Mădălina Manole
Fecha de publicación 30/06/2011 | Vistas: 3560
jqhdljqdddc
a comentat:
hKcflU teviuqurjzvy
ltbejakzp
a comentat:
vw97Y8 lyzcitdrtcrh