Publicata de: goeteri in Natura
Câmpii de străbuni, cu spice de lacrimi
-Muncite cu sârg, cu sudoare de avut-
E ogorul întins, războit printre patimi...
De zeci generații, l-au vrut... l-au pierdut.
E brunul mustos, apărut după ploi,
Ce naște din boabe cotiledoane,
Sau griul uscat și crăpat de nevoi...
E sursa de pâine-a hrăni milioane.
Privim frumusețea de galben și verde
Întinsă... din talpa de șină de tren;
Visăm peisajul, vederea se pierde
În gândul, din cântul, de linii-n refren.
Se pare că totu-i așa de când timpul...
Nici gând, nu ne poartă, la bietul țăran
Ce calcul de muncă-i la el, anotimpul;
Pământu-i e viața și sursa de ban.
E-o lume nedreaptă, de false valori;
Ce pune-n pământ câte-un suflet de om
Ce rostu-i e munca... ca tu să nu mori...
Purtător, el pe brațe, de poame de pom.
Îl vezi în comună; sfrijit, coasa-n spate,
Muncește să lase avut, la odor.
Pământu-i la el, pentru morți și bucate...
Noapte-zi-i la arat, semănat, recoltat,
E ogor...
12.07.2010
Data publicare: 13/06/2011 | Vizualizari: 3318