Dialog inexistent

Publicata de: goeteri in Oameni

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Întâmplător treceam pe strada vieții...
Un tânăr ducea un bătrân de mână,
Amurg era, din cursa tinereții
Și altă zi, trecuse de nebună.

Veneau unul din altul, din copil
Și aveau traseu deja prestabilit.
Nici nu știau cât va dura exil,
Că-aleea nesfârșită, se înfunda-n sfârșit.

N-aveau, de fel, prea multe de vorbit,
Pășeau fără o țintă, în ritm la fel.
Doar gând îi depărta, nestăpânit...
Inimi fugare, suflet băiețel.

Bătrânul, ce-și făcuse experiență
Și rațiuni din sute de trăiri,
Știa că acuplarea-i impotență
Și nu asigură multiple omeniri.

Norocul pur, e gaj de existență
Din ”N” de încercări și de pieiri.
Împerecherea-i doar o dependență,
De drog uman și dor de amăgiri.

Și dialog, nici nu se înfiripă,
Au fiecare, vis independent;
Unu-are gândul zborului în pripă...
Altu-n refuz de ” finish” inerent .

Acumulări, trăiri de generații,
Sunt prea ades motive de refuz;
Cel nou venit, preferă incantații...
În alertă-i, mintea vechiului... de- ”obtuz”.

Comunicarea nu este completă,
E doar fațadă, nu esențial...
Metoda de predare e defectă;
Ne pierdem într-un superficial.

Și nu sunt consonanți pe firul vieții
Și unul de la altul, nu se vând.
Și tragedia neștiută, cea a vieții,
Perpetuu se transmite... în mormânt.
06.06.2010

Data publicare: 24/11/2010 | Vizualizari: 3212

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante