Home » Poezii » Suferinta » CORTEGIU....

CORTEGIU....

Poate nu meritam ,sa ne omoram…
Poate nici sa traim ,nu putem…

Pe acest frumos ,caldaram de clestar…
Sa zburam ,sa plutim,este in zadar…
Sunt disperat, de cauza pierduta…
Sunt un stincher,pe langa muntii mei…
Dar doar acesta ,viata grea, urata…
O duc si lupt ,alaturi de atei…

Dar vine oare ,ziua judecatii…
In care toti si rai si buni…
Ne aliniem,sub sabia dreptatii…
Si mai ramanem doar o mana ,de nebuni…

Nu cred nimic,furtuna nu incepe…
Sunt dezgolit de haine si descult…
Daca tu crezi,ca moartea ma petrece…
Eu ma ridic,la viata nu renunt…

Si este frig si greul ma cuprinde…
Sunt iar hoinar , dupa himere fug…
De suferinta,de iubiri perfide…
Eu sunt satul,ca am pierdut,cam mult….

Adio tu…iubire patimase…
Ramai cu bine,nu sunt eu alesul…
Doar fericire,vreau sa ai ,frumoaso…
Sa fi iubita ,de tot universul…

Sa ai norocul,sa intalnesti,iubirea…
Si sa…. nu mai privesti,in urma…
Ca viata , este scurta ,trecatoare…
Si tot singuri murim…pana la urma