Publicada por: karateka en Sentimientos
Responde con otra poesía Votar!
Simt focul viu,care trosneste,din sufletul meu,de dragoste aprins…
Si stiu ca esti a mea,sunt sus pe inalte creste si nu e vis…
Ma simt flamand de iubire,scriu pe norii cei albi si goi..
Ca-n viata o umbra ma tine,speranta ca maine vom fi doi…
Sa mor nu pot,cand stiu ca vrei iubirea mea…
Cu nepasare si dispret,eu calc pe umbra ta…
Sunt pedepsitul fara vina,din tabloidul tau,
Ferm adun,cu rabdare parfumul ce-l simt mereu…
As vrea sa te stiu langa mine,cu mirosul tau fin…
Sa-ti privesc mainile,ochii,sa ma faci sa uit de suspin…
Pacat, ca nu am stiut,ce calde sunt lacrimile,mele…
Nici nu credeam ,ca pot traii ,o dragoste fara ele…
Nu-mi trebuie mult,ma multumesc cu un cuvant..
Sa stiu ca esti si sunt,amandoi pe acest pamant…
Ca ne intalnim ,ne privim suspinand,evitand…
Spunandu-ne doar …buna…si placam plangand…
Fecha de publicación 14/03/2010 | Vistas: 3755
zuzu
a comentat:
:((atat d frumos:*
otilia
a comentat:
frumoasa poezie!...
Yeratze
a comentat:
Si eu am avut impresia de ctaeva ori ca m-am dibuit cum functionez eu cel putin, caci despre altii nu am ce spune. Mi se pare cu mult mai complicat. Dibuirea de care spui parca imi ofera un anume control asupra vietii mele, sau cel putin asa mi se pare, dupa care am alte momente revelatorii in care imi dau seama (cum ai facut si tu printr-un vis) ca sunt mult mai multe lucruri de descoperit si asupra carora nu poti avea control, pana ce nu te dibuiesti din nou. Avem multe de invatat iar eu mi-as dori sa invat cat mai repede si sa profit de o intelepciune dobandita prematur.