Orologiu

Publicada por: georgiana en Diversos

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Batranul orologiu priveste pierdute clipe care trec pe langa el,
Fara nicio putere anunta trecerea trista a vietii
Mereu priveste,simplu spectator,dar cat de sus e el,
Nu poate atinge pamantul si nu se bucura de roua diminetii
Cata bucurie,cat mister in cupa spumoasa a timpului,
Dar el,batranul orologiu ticaie fara sa se opreasca
Este martorul apusului si al rasaritului,
El nu simte,el nu poate o fiinta sa iubeasca,
Acolo sus,stand atatia ani in acelasi loc
Picura in urechile oamenilor sunete armonioase,
Melodii care strabat timpul,care fac parte din joc,
Dar care te incanta pentru ca sunt asa frumoase.

Si inca o ora a apus,s-a dus,
Uite cum trec minutele tacute
Ele isi iau avant si zboara tot mai sus,
In urma lor raman amintirile trecute,
Ele nu iarta,ucid totul in calea lor,
Chiar si eu ma simt uscat de timpul pretios
In mine sapa adanc si sporeste al meu dor,
Imi otraveste sufletul cu singuratate atat de minutios;
Tot ceea ce am,tot ceea ce sunt,
E doar cenusa purtata de vant
Cand noi suntem chipuri de lut,
Si de fiecare data avem nevoie de un avant.

Si ce mi-as dori pana la cer sa pot zbura,
Sa pot atinge cu un deget luna si soarele
Sa las totul in urma,sa inabus toata ura,
Sa ma plimb lejer pe carare printre stele
Multe dorinte am,multe vise pierdute,
Dar eu pot mereu sa visez,la alt univers sa ma gandesc
Locul unde toate gandurile imi sunt cunoscute,
Si pe loc visele infloresc asa cum eu mi le doresc
Locul unde firele de nisip le pot impleti,
Unde copacii si vietuitoarele lenese plutesc,
Unde eu dorintele altora le pot implini.

Eu aici pe pamant fericirea nu o pot cunoaste,
Lumea incet si letal imi sufoca toate visele
Cutitul cu lama de lemn mi-l rasucesc usor in coaste,
Toate sperantele mele atat de crud ucigandu-le;
Mii de actori care deja si-au jucat banalele roluri,
Care nu au lasat nimic in urma decat praf de stele
Murind incet inecati in amintiri letale si doruri,
Si ei au curajul de a-mi ucide sperantele?
Cand ei nu cunosc adevarul si iubirea,
Prea slabi pentru a escalada muntele
Confundand mereu obisnuinta cu trairea.

Tu,batran orologiu, vezi tot ce se intampla pe pamant,
Tu masori timpul si esti prezent in viata si moarte
Te amuzi de ei vazandu-i dupa fericire sapand,
Si le trimiti in schimb in noapte doar tacute soapte.


Fecha de publicación 25/01/2012 | Vistas: 2820

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes