Nu sunt deloc perfect,
în tot ce fac în viață,
dar nici nu regret,
că sunt ca și de gheață.
Chiar de mai și rănesc,
pe cei ce-mi ies în cale,
și-n loc să le zâmbesc,
îi chinui pănă-i doare.
De multe ori în vers,
mă simt precum un leu,
și nu un nume șters,
uitat de Dumnezeu.
Nu sunt..
M-a întrebat aseară vântul,
ce-mi amintesc de trecut,
și i-am spus că-n viața asta,
toate au un nou început,
Și vrut ca să mai știe,
dacă e bună așa viață,
că ce-a fost să nu mai fie,
ca și cum s-ar rupe o ață.
Și cuprins un pic de teamă,
m-a întrebat de un „trecător”
și i-am spus că î..
Am scris... doar ce-am văzut,
prin lume cât se poate,
de azi și din trecut...
de suflete agresate.
Am scris... ca să rămână,
pentru cei ce-și iau avânt,
și fără de măsură...
își văd speranțele cum plâng.
Am scris... pe multe pagini,
chiar de-am purtat o mască,
despre o lume fără margin..
Hai la masa de lectură
Ronțăind o frimitură
Dacă vrei îți pot livra
Din literatura mea
Să mâncăm noi doi pe pâine
Tot volumul până mâine
Și consumăm un castron
Plin cu slove de creion
Hai că-i dulce-nvățătura
De mănânci literatura
Permite-mi măcar în gură
Să îți dau o frimitură
Și mi-am spus acum doi ani,
Că tre’ să plec la 16 ani..
Era octombrie pe sfârșit
..și totul părea răvășit.
Nu scriu despre ce simpt,
doar ceea ce gândesc,
ce-mi vine des prin gând,
când vreau să mă odihnesc.
Și pot multe să scriu,
de dragoste și dor,
că le-am trăit cândva,
ca toți la vremea lor.
Și pot ca și să văd,
pe cei ce simt ceva,
și nu-și pot explica,
de ce nu au noroc.
Atunci ca..
Am mai scris cu praf de stele,
multe ce vă povestesc,
ce prin gândurile mele,
le visez... dar nu trăiesc.
Am mai scris versuri minunate,
cu îndrăzneală și culoare,
dar nu sunt așa fascinante,
ca noaptea la țărm de mare.
Am mai scris și voi mai scrie,
de la muncă când mă întorc,
chiar ș..
Din toate gândurile noastre,
și din plăceri intime,
noi facem opere de artă,
punând viața pe rime.
Apoi destinul și universul,
s-au străduit să ne ajute,
să te caut... să te găsesc,
să scrim povestea într-un vers.
La fiecare vers punem și sare,
cu fel de fel de armonii,
până se adună d..
Nu tot omul... care râde,
este fericit,
dar nici cel care tot plânge,
a dat de sfârșit.
Nu tot omul... care-i vesel,
are o bucurie,
cu nici cel ce este trist,
e robit de sărăcie.
Nu tot omul... care iubește,
n-are și deziluzii,
ca și cel care urăște,
nu are contuzii.
Nu tot omul ca..
Omul... e ca săptămâna,
Când cu el LUNI te-ntâlnește,
Și-aproape-ți sărută mâna,
Când în suflet îl primești.
MARȚI... e ziua bucuriei,
Acomodat cu "ambientul"
Dar nu vi-l spun în poezie,
Că mi-aș arăta talentul.
MIERCURI... e ziua de foc,
Și te va certa pe tine...!
Că nu îl iubești d..