De câte ori e iar amurg,
mă duc cu gândul iar la tine,
și simt cum lacrimile-mi curg...
respirând cu greu printre suspine.

Și tot mai greu îmi este chinul,
de-a respira cu un nod în gât,
de parcă am băut veninul...
confundându-l cu un suc.

Și-n noapte îmi tot tulburi somnul,
de tine adu..

Pe locul tău azi e pustiu,
și noaptea tot mai tristă,
dar tot nu mă opresc să scriu,
căci amintirile încă există.

Știu că ai plecat pe veșnicie,
de câte ori e din nou zi,
iar ce a fost nici n-o să mai fie,
de aia te mai alint în poezii.

Doar cine va citi poate va plânge,
că tu lacrimi n..

Te-am întâlnit de sărbători,
când nu te simțeai prea bine,
și o noapte-ntreagă până în zori,
am stat și-am vorbit cu tine.

Și te rugam să nu mai plângi,
cu toate că nu-ți era ușor,
sufletul să îți tot frângi,
de sentimente ce te dor.

Apoi în multe nopți cu insomnii,
m-am atașat profund ..

Când te-am întâlint pe tine,
ai făcut un pas spre mine,
și apoi seară de seară...
am tot ars ca o țigară.

Și în loc „de nu se poate”
mă îndemnai către „păcate”
fără ca nimic să simți...
ai preferat să mă tot minți.

M-ai bine nu mi-ai fi vorbit,
că nu m-aș fi răzvrătit,
decât să-mi spui..

Dacă ai ști ce greu apasă,
un suflet gol plin de tristeți,
de la lumea atât de veninoasă,
de parcă ar trăi vreo șapte vieți.

Căci lumea e frustrată tare,
de câte ori în viață reușești,
și intră într-un fel de iritare,
dacă vede că necazuri nu pățești.

Vrea să-ți fie rău în loc de bine,
..

Chiar dacă...
prezentul mi-e plin de amintiri,
uneori mă m-ai apucă nostalgia,
și-mi apar în minte ca niște știri,
de îmi consumă toată energia...

Chiar dacă...
nu mai disting ura de iubire,
de câte ori e toamnă și pustiu,
îmi amintesc de o tristă despărțire,
când văd covorul roșu-plumbur..

Te-am găsit pe internet întâmplător,
și n-am crezut că asta nu e de bine,
și că vei lăsa în urma ta mult dor,
din atâtea amintiri cu tine...

Am petrecut atâtea nopți de insomnii,
de aș putea să scriu chiar și o carte,
cu râs și plâns... cu mii de fantezii,
cu sentimente ce mi se păreau „apa..

De câte ori încerc să mă ascund,
îmi apari ca un văl de ceață,
diferită de cum erai de demult...
că azi ai devenit ca de gheață.

Aveam sufletul plin de fericire,
și credeam în orice cuvânt al tău,
când vorbeai de câtă iubire...
aveai nevoie când o duceai rău.

Dar ai vrut la toate să pui ..

Cu zâmbetul încremenit pe gură,
de la tristețe și greaua uitare,
vedem cu timpul zilnic zburdă,
fără să găsim măcar o salvare.

Doar din când în când inima geme,
când lacrima cade încet pe față,
sătulă fiind de atâtea probleme,
trăite în această viață.

Cu zâmbetul încremenit pe gură,
nu ..

Unde-mi eşti sfântă comoară,
cu prea trista-ți poezie,
ce mi le citeai seară de seară,
despre viața-ți de sclavie.

Unde te-ai dus și ce-ai mai făcut,
că nu mai știu nimic de tine,
pe ce drumuri te-ai abătut,
ca mai bine să îți fie.

Unde-mi ești să-mi dai un semn,
să-mi fie balsam la ran..