A mai trecut încă o noapte,
fără a ști cât valorează,
când pe sfârșite vor fi toate,
pentru cei ce încă visează.

Că ei stau cu mintea trează,
și din vise se tot hrănesc,
de câte ori inima oftează,
tot mai tare se ofilesc.

Sperând că într-o zi anume,
vor scăpa de a lor necaz,
și vor gus..

Așa e viața blestemată...
și nu ai cum s-o păcălești,
să nu fii bătut de soartă,
dacă cumva te-ndrăgostești.

Așa e viața pe pământ...
și la bogat și la sărman,
ca pentru un mic sărut,
să fie ca și-un tiran.

Așa e viața pentru toți...
când ne oferă un pic de „miere”
ca prin chinuri să î..

Ce repede se face dimineață,
când te trezești din vis zâmbind,
să-ți bei cafeaua plină de viață,
aburii din aer... urmărind.

Și ce repede se face seară,
să-ți pui din nou capul pe pernă,
că așa e timpul... mereu zboară,
într-o direcție... eternă.

Și constați ca s-a făcut târziu,
pentru ..

De-o lacrimă mai sunt în stare,
pentru tot ce-a fost să-ți dăruiesc,
după atâtea nopți din care...
doar amintiri mai răsfoiesc.

Am mai rămas doar cu un suspin,
unde se clădise încet fericirea,
care apasă în suflet ca un spin,
de când nu-ți mai văd privirea.

Păcat de toate nopțile albastr..

Unde sunt zilele în care...
cu sufletul la gură te așteptam,
fără să-mi bun banala întrebare,
de mă iubeai... cum te iubeam.

Așteptam din zori până seara,
captiv în colțul meu tăcut,
că doar tu îmi erai locatara,
cu care doream să discut.

Mi-e tare dor de acele clipe,
de calmul tău și a..

De multe ori de mă gândesc bine,
mă descurc și fără de ajutor,
că nu pun bază chiar în orișicine,
că va fi la fel de muncitor.

Că nu toți oameni-s de soi,
când e vorba de muncă în echipă,
că din gură fac mult tărăboi,
dar cu brațele deloc nu participă.

Mai bine singur... munca să îmi fac..

Aș da o clipă timpul înapoi,
să nu mai scriu atât de furtunos,
despre ce am trăit amândoi,
în acel trecut atâta de frumos.

Dar din păcate el de mult s-a dus,
cu acele clipe de odinioară,
că chiar de scriu nici nu auzi,
ce pe suflet mi s-a pus povară.

Doar uneori îți mai văd umbra,
pe u..

Suntem doar niște mici cristale,
călători prin spațiu și timp,
sub formă de corpuri umani,
unde vom zăbovi un pic.

Suntem doar niște mici cristale,
mai mici ca bobul de nisip,
clasați în structuri sociale,
ce nu ajută la nimic.

Suntem doar niște mici cristale,
ce vom sta un timp pe pămâ..

Ieri mi-am pus o mică întrebare,
ce o aveam în gând de mult,
„de ce lumea e fără de valoare”
cu cât îmbătrânește și e adult.

De ce nu vrea deloc să aline,
pe un altul ajuns la disperare,
care sufletul în palme-și ține,
de la cât de rău viața îl doare.

Nu am răspuns și adesea mă gândesc,
..

M-ai scos din suflet și știi bine,
că tot mai mult ne îndepărtăm,
ca să uiți de nopțile cu mine,
când uitam... să ne mai culcăm.

Ne povesteam atunci atâtea lucruri,
ce le aveam adânc prin suflet,
ce se zbăteau ca niște fluturi,
fără de aripi... pe un șevalet.

M-ai scos din suflet și știi..