Inicio » Poesías » Personas » Viața puf de păpădie...

Viața puf de păpădie...

Publicada por: iuda en Personas

Parcă mai ieri eram un țânc,
și salutam cu respect bătrânii,
când mergeau cu sapa la câmp,
așa de repede au trecut anii.

Atunci timpul nu avea valoare,
când alergam desculț prin ploi,
ca să mă ude să cresc mare,
ajungând acasă plin de noroi.

Târziu am dezlegat misterul,
că pe pământ suntem muritori,
că veșnici sunt timpul și cerul,
iar noi niște bieți risipitori.

Azi doar privesc cu nostalgie,
cum aleargă prin ploi alți copii,
făcând pe drum multă gălăgie,
fără să știe că-s puf de păpădii.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: o1.o1.2o23 - o6:oo EEST