Trăiesc cu ce-am pierdut...

Publicada por: iuda en Leyendas

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Seara îmi plăcea să-i cânt,
ce îmi venea mai frumos în minte,
dar a preferat să-mi facă vânt,
fără prea multe discernăminte.

Și de atunci în fiecare seară,
mă folosesc cum pot de cuvânt,
să-mi plâng viața mea amară,
decât să-mi simt ochi cum plâng.

Păcat că a fost un om la care,
inima i-am oferit-o cadou,
și mi-a luat-o la plecare,
cu tot cu suflet prin maiou.

Dar nu-i nimic că nu mai este,
și nici nu plâng de ce-am avut,
că a lăsat în urmă o poveste,
chiar dacă un timp m-a durut.

----Original Message--
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: o7.07.2016 2o:5o EET

Fecha de publicación 07/07/2022 | Vistas: 1211

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes