Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
De-ai să mă vezi din întâmplare,
că rătăcesc pe vechi alei...
să-mi dăruieşti un plin de soare,
să pot aduna toamna-n ochii mei.
De-ai să mă vezi măcar puţin,
că ochii-mi sunt de lacrimi grei,
să-mi dai o picătură de senin,
când singur mă vezi pe aleei.
De-ai să mă vezi ca pe o frunză moartă,
să nu încerci să-mi dai de știre,
că nu mai sunt omul care așteptă,
nimic de la iubire.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 04.10.2020 -16:00 EET
Fecha de publicación 04/10/2020 | Vistas: 1983