Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
Pe amintirea încremenită,
nimic nu mă mai recheamă,
cât timp cea ce îmi era „iubită”
are-n ea un fel de teamă.
Dar știu ce preț am plătit,
când mă topeam de pe picioare,
în atâtea nopți până în răsărit,
iar azi parcă e o cârtitoare.
M-am săturat de alergat,
după o așa „călătoare,
pentru un simplu îmbrățișat,
că nu-i unică sub soare.
Nu mai vreau să mă mai îmbete,
cum au făcut multe țoape,
că-s sătul și nu mi-e sete,
tot curgând pe mine ape.
____Original mesage____
From:Vrei Nu Vrei
16/10/2019 - 20:00 EEST
Fecha de publicación 20/10/2019 | Vistas: 2554